O zi normală… / A normal day…

…nu e chiar așa de simplu de obținut. Te trezești frumos de dimineață, îți spui că în ziua respectivă tu o să fii cea mai frumoasă și că totul va merge strună. Până când…dai cu ochii de oglindă. Parcă cearcănele sunt mai adânci, parcă părul nu îți stă nici cum, parcă nu mai ai nici chef de muncă. DA…

…is not so hard to get. You wake up nice in the morning, you tell yourself that you will be the most beautiful and that everything will go as planned. Up to the moment…you see yourself in the mirror. Maybe your dark circles are bigger, you have a bad hair day, you don’t want to work.YES…

Și totuși îi dai bice, că așa ești tu…o ambițioasă și jumătate. Și totul merge bine (mai puțin senzația de nervi pe care mi-au dat-o ochelarii aflați pe nasul meu, pe care nu i-am suportat ieri nici cu slujbe. Nici azi nu mă prea laud de altfel.), sarcini încheiate cu succes, nivelul de ”scorpialitate” diminuat și o mică petrecere întrevăzută.

And still you go on, because this is who you are…you are ambitious and even more. And everything goes well (excepting my glasses who annoyed me all day long. And the feeling continuous also today.), tasks fully accomplished, the level of being a ”scorpion” decreased and a small unpredictable party.

Am plecat mai repede cu 20 de minute de la birou, (shht, să nu mă audă șeful), am mers la ”shoppinguit” cu al meu iubit, am cumpărat noi cele necesare pentru casă (gen spray pentyru furnici, că zici că Turcia din furnici se trage), o broscuță-suport pentru pixuri (lui Marius i se pare că am ochii la fel ca și acea broscuță-eu mai lipsită de modestie zic că ai mei sunt mai faini, dovada mai jos) mici atenții pentru stagiarii devotați și un tort și plastelină pentru Cătălin, alias scumpi. Acum, bănuiesc că v-ați prin de ce i-am luat tort…da, a fost ziua lui, dar bag mâna în foc că vă întrebați ce e cu plastelina. Ei bine, al nostru băiețel a împlinit 20 de anișori și-atunci Elementul și cu mine ne-am gândit să îi facem un cadou simbolic, să își modeleze viața așa cum vrea el, ușor ca și jocul cu plastelina.

I left the office 20 minutes earlier (shht, I hope my boss won’t hear), we went for shopping together with my boyfriend, we bought all the necessary things for home (Ants spray, because you can easily thing that Turkey is made from ants), a frog- model support for my pens (Marius says that my eyes are similar to the frog’s, ut me without any kind of modesty I can tell mine are nicer), small gifts for my assistants, a cake and dough for Catalin, known also as ”scumpi”. Now, I think you guess why I bought him a cake…yes, it was his birthday, he turned 20, but I am sure you ask yourself why I bought dough. Well, me and my element we thought of buying him a symbolic present, to give him the chance to model his life as he wants, easy as playing with dough.

10602728_754422644613975_1594196691_n

 

10600985_754422494613990_2080555592_n

 

10612816_754159001307006_3841822320508171272_n

 

Apoi, am jucat remmy, am câștigat și eu și elementul (Cami și Cătă, așteptăm înghețata), mi-am deschis netul și au început să curgă emailuri și telefoane. Când am ajuns acasă eram deja un pachet de nervișori și pe cine să mă răzbun? – pe nimeni altul decât pe element, care săracul stătea ca vai de capul lui cuminte în pat cu febră și o tuse de zici că nu mai era aer pe planetă. A trebuit să calc, căci astăzi mergem la nuntă(mai jos o poză cu pantoful miresicii, pe care se scriu numele fetelor nemăritate. La sfârșitul petrecerii controlăm și numele care a rezistat cel mai mult fără să se șteargă, este numele fetei care se va mărita următoarea) și nu o să avem destul timp între birou și petrecere să ne pregătim.

We played remmy, me and my element we won (Cami and Cata, we are waiting for the ice-cream), and then I turned on my data and I received many emails and phone calls. When I got home, I was a pack of nerves and who did I take a revenge on? – nobody else but the element, who was laying on the bed with fever and coughing as hell. I had to do the ironing, because today we are attending a wedding (below you can see a picture of the bride’s shoe, on the bottom of which the bride shall write the names of her unmarried friends. At the end of the party you check it and the girl who’s name is still there shall be the next) and we do not have enough time between office and party to get ready.

1474026_754427787946794_1047271460_n

Trebuia să trimit mailuri….și netul nu mai mergea, am vrut să îi fac o surpriză elemetului să îi fac un ceai să îl servesc la locul de suferință, a venit în bucătărie m-a surprins asupra faptei și tot eu m-am supărat…noroc cu el că mă calmează. Are niște trucuri, de zici că-i fiu de magician…ultima lui ispravă:

I had to send some emails…the net was not working, I want to prepare a surprise tea for my element and bring it to bed, but he came in the kitchen and surprised me and I got angry…lucky me that he calms me down easily. He has some tricks, as he was son of a magician…look at his last surprise:

10589675_754422501280656_109282831_n

 

Flori…scoase din ghizodan, cu codița udă, semn că au stat în apă. Cum le-a luat, cum le-a pus acolo, cum au rezistat…doar el știe:)

Flowers…taken out from his bag, wet as they were in water. How he take them, how he put them there, how they resisted…only he knows:)

Până una alta, mă întorc la muncă că diseară mă petrec 🙂

Well, I am getting back to work because tonight I am going to party:)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s